Trei volume care nu trebuie să lipsească dintr-o bibliotecă de bibliofil.
Pachetul conține următoarele trei titluri apărute în colecția Clasic ART:
Dama cu camelii
Dama cu camelii se află printre marile romane de dragoste ale lumii, unul dintre acele romane care îşi cuceresc publicul la momentul apariţiei şi cunosc totodată o posteritate fertilă, emanând un fel de aură care le readuce mereu în atenţia cititorilor. Ce are special acest roman, ce-l face să reînvie pentru cititorul contemporan? Ce-l face să traverseze epoca şi să rămână proaspăt la lectură?
Faptul etern al unei iubiri care nu se poate împlini, prin urmare o iubire tragică? Pe muchie de cuţit, această iubire devine mai intensă, mai dramatică decât orice iubire ameninţată sau interzisă.
Madame Bovary
În această nouă traducere a unuia dintre cele mai importante romane din istoria literaturii, în versiune integrală, redescoperim povestea tragică a Emmei Bovary, o femeie cu o căsnicie nefericită, un soţ mediocru, amanţi egoişti şi prea multe iluzii romantice. De dincolo de povestea Emmei răzbate însă cea a provincialismului îngust, bigot şi burghez înfierat la tot pasul de Gustave Flaubert, care pare a fi strecurat în fiecare frază o doză din arsenicul luat de eroina sa deziluzionată. Madame Bovary este o carte provocatoare, caustică, de o ironie fără drept de apel, pentru care autorul a fost de altfel acuzat de ultraj adus moralei publice, ajungând în faţa tribunalului corecţional.
Paradisurile artificiale
Un capitol de bază din literatura dedicată "combustibililor" creativităţii - vinul, haşişul și opiul, în cazul de faţă -, volumul lui Baudelaire este în acelaşi timp o impresionantă autobiografie chimică şi un text fundamental de istorie culturală. Perioada decadentă, în care autorul Florilor răului a jucat un rol principal, îşi scoate la iveală obiceiurile, viciile şi practicile ale căror finalitate construieşte astăzi profilul unei epoci literare. Spumoase, rafinate prin detalii atent cartografiate, textele de față fac parte din impetuoasa familie din care se trage, de altfel, şi Thomas de Quincey, cu ale sale confesiuni de opioman.