O declarație de iubire făcută artei
Pachetul ARTă conține următoarele titluri:
Nu vedeţi nimic
Știința nu trebuie să fie neapărat serioasă, rigidă, morocănoasă. De ce, în numele unei triste științe, istoricii artei vor ca nimeni să nu râdă, de pildă, în fața picturii? Ce Dumnezeu caută un ditamai melcul în prim-planul unei respectabile Bune Vestiri? De ce Bruegel i-a aplicat regelui negru Gaspar un tratament atât de aparte în Adorația Magilor? De ce părul Mariei Magdalena este atât de lung în picturi? Venus din Urbino este în tablou sau în altă parte? Cum se face că Foucault a produs un anacronism atât de evident în analiza consacrată Meninelor?
Structurat în șase scurte ficțiuni narative, tot atâtea anchete asupra evidențelor vizibilului, inclasabilul volum Nu vedeți nimic ne oferă viziunea pasională și pasionantă a unuia dintre cei mai străluciți specialiști în arta Renașterii și a Barocului.
Anchetând cu umor și subtilitate tablouri celebre ale lui Velázquez, Tițian, Bruegel sau Tintoretto, Daniel Arasse ne învață – într-o declarație de iubire făcută picturii – să privim ceea ce vedem.
Spiritualul în artă
„Kandinsky nu a rămas niciodată prizonierul unei singure discipline, ci a vrut să extindă domeniul artei astfel încât să cuprindă toate categoriile cunoașterii, sintetizând pictura și muzica, știința și filozofia, pentru a găsi o rezultantă universală." Jacques Lassaigne
„Este creatorul picturii abstracte: a căutat să schimbe conceptele tradiționale ale reprezentării estetice și să inaugureze o nouă eră în acest domeniu, cea a modernității." Michel Henry
Istoria artei
„A fost prima istorie a artei pe care am citit-o ca student la Arte. A fost o revelaţie şi n-am putut s-o las din mână. Mi-a deschis uşa către unele dintre cele mai măreţe realizări ale spiritului uman. Scrisă cu dragoste şi erudiţie, cu limpezime şi profunzime, este o lucrare fundamentală pentru aprecierea artei." Bridget Riley, artist (1995)
Istoria artei îşi datorează popularitatea caracterului direct şi simplu al scrierii, precum şi priceperii autorului de a expune o naraţiune clară. Scopul său este acela de „a aduce o oarecare ordine, o anumită claritate în mulţimea de nume proprii, date şi stiluri care complică puţin lucrările mai specializate". Datorită cunoştinţelor despre psihologia artelor vizuale, Gombrich ne face să vedem istoria artei ca pe o „înlănţuire neîntreruptă de tradiţii încă vii, care leagă arta epocii noastre de aceea din vremea piramidelor."