#Ce citesc traducătorii? Recomandările lui Iulian Bocai
Iulian Bocai este scriitor și, din când în când (când nu scrie tot ce-i trece prin cap), traducător din germană, engleză și franceză. Tot din când în când face și recomandări sau scrie despre cărți pe blogul său personal. De această dată, ne-a recomandat lista de mai jos.
Aventura arctică de Peter Freuchen (traducere din limba engleză de Dan Sociu, Colecția Ocheanul întors, Editura ART, 2017)
O carte dintr-o vreme în care danezii erau mai puțin cuminți decât astăzi, despre un individ care era mult mai puțin cuminte decât danezii vremii lui. Nu știu dacă Freuchen e cel mai mare explorator al secolului XX, dar e de departe cel mai bun povestitor și cartea asta n-are loc pe niciun raft de interesantă ce e.
Oryx și Crake de Margaret Atwood (traducere din limba engleză de Florin Irimia, Serie de autor Margaret Atwood, Editura ART, 2017)
Prima și cea mai bună parte a trilogiei din care mai fac parte Anul potopului și MaddAddam. E foarte greu să găsești SF-uri scrise bine și care să înțeleagă nevoia de complexitate psihologică pentru personaje. Ăsta e unul dintre rarele, reușind să rămână extrem de inventiv.
Jurnal din Anul Ciumei de Daniel Defoe (traducere din limba engleză de Antoaneta Ralian, Colecția Cărți cult, Editura ART, 2020)
Defoe e unul dintre cei mai mari prozatori moderni și, după 300 de ani, lumea încă se întreabă ce-a vrut să facă cu cartea asta.
Walden sau Viața în pădure de Henry David Thoreau (traducere din limba engleză de Ștefan Avădanei și Alexandra Pascu, Colecția Cărți cult, Editura ART, 2020)
Thoreau era prea mult el însuși și trăia cum voia, ca mulți dintre idealiștii secolului XIX care n-au învățat niciodată să facă compromisuri, iar Walden este una dintre cel mai straniu influente cărți de ecologie politică din ultimele două sute de ani. Din lista asta, e cartea pentru care e nevoie de cea mai multă răbdare. Dacă vreți să le povestiți altora despre el și nu știe nimeni despre ce vorbiți, spuneți-le că era „transcendentalist”, unul dintre cuvintele care, odată rostit, produce mereu tăceri semnificative.
Austerlitz de W.G. Sebald (traducere din limba germană de Irina Nisipeanu, Colecția Desenul din covor, Editura ART)
Totul la Sebald e ciudat; un stil vetust, de secol XIX, digresiv ca în primul modernism, câteva momente de candoare neașteptată, generate de cele mai improbabile episoade, o răbdare stilistică și narativă de pictor pe boabe de orez; scrie genul de cărți pentru care trebuie nu doar răbdare, ci și pricepere de lectură, cerând adesea cititorului contemporan mai mult decât e obișnuit să dea.
Un articol de Iulian Bocai
Sperăm să te inspire recomandările lui Iulian și îți propunem mai multe liste de lectură în secțiunea din site numită chiar așa: Recomandările traducătorilor. Lecturi frumoase în continuare!