Continuăm călătoria noastră în jurul lumii. Vom ajunge prin Asia și Australia, dar și în cele patru zări ale bătrânei Europe. Ne vom înfiora de emoție, vom plânge de bucurie și vom afla cele mai ascunse secrete ale marilor culturi, pătrunzând în romane, romane grafice, eseuri și poezii. Zece cărți pe cât de diferite, pe atât de asemănătoare, căci pe toate le unește pasiunea autorilor pentru poveștile bine scrise.

AUSTRALIA: Oscar și Lucinda de Peter Carey (traducere din limba şi note de Iulia Gorzo, Serie de autor Peter Carey, Editura ART, 2013)

Începem din îndepărtata Australie, cu un roman care a câștigat Booker Prize în 1988, a fost nominalizat la The Best of the Booker și a fost ecranizat în 1997, avându-i printre actori pe Ralph Fiennes și Cate Blanchett. Și protagoniștii înșiși se cunosc în timpul unei călătorii cu vaporul spre țara-continent: Oscar Hopkins este un preot anglican; Lucinda Leplastrier este o tânără care tocmai a moștenit o avere impresionantă și-și cumpără o fabrică de sticlă pentru a-și împlini visul – ridicarea unei biserici de sticlă. Așa că întâlnirea lor nu poate fi mai potrivită. Numai că, treptat, află că-i leagă mai mult decât fiorul mistic: ambii sunt împătimiți ai jocurilor de noroc, iar biserica de sticlă este miza cea mare care-i va apropia și mai mult.

JAPONIA: Elogiu umbrei de Jun'ichirō Tanizaki (traducere din limba japoneză și note de Magdalena Ciubăncan, colecția Meridiane, Editura ART, 2020)

Din Australia, urcăm în Japonia, o țară care continuă să fascineze și să-și iradieze achizițiile culturale. Publicat în 1933, eseul lui Jun'ichirō Tanizaki este un elogiu adus vechilor tradiții și principii ordonatoare ale vieții și civilizației nipone. Tanizaki observă cum fundamentele culturii japoneze sunt în contrast tot mai mare (și, de aceea, în pericol) cu noile tendințe occidentale care au pătruns în insule odată cu începerea Erei Meiji (1868 – 1912). Nici nu va bănui scriitorul cât de tare se va schimba Japonia cu doar zece ani mai târziu, după intrarea în al Doilea Război Mondial. În anii ‘30 vorbește despre vechea arhitectură, despre teatrul Nō, despre gastronomia ancestrală și despre valorile de frumos și de bine care înconjurau întreaga viață a japonezilor. În doar 96 de pagini, Jun'ichirō Tanizaki reușește să surprindă o lume fascinantă, care încă se luptă să supraviețuiască.

COREEA DE SUD: Disecție de Han Kang (prefață, traducere din limba coreeană și note de Iolanda Prodan, colecția musai, Editura ART, 2018)

Mergând un pic mai la vest, ne oprim în Coreea de Sud. Mai exact, în Coreea anului 1980, când a avut loc masacrul de la Gwangju. Atunci armata statului a intrat cu forța într-o mare de civili care protestau, nemulțumiți de legea marțială proclamată de Chun Doo-hwan, un ofițer militar care s-a proclamat conducătorul țării și a reinstaurat regimul autoritar. Plecând de la acest eveniment sângeros, care a marcat istoria recentă a Coreei, Han Kang, născută chiar în Gwangju și autoarea celebrului roman Vegetariana, creează o țesătură de povești în care traumele care-au însoțit comunitatea de-a lungul anilor ce au urmat au rolul principal. Cele șase capitole spun istoria unui loc și a unei zile din perspective diferite, de la cea a unui cadavru aruncat într-o groapă comună la aceea a lui Han Kang însăși.

VIETNAM: Devotatul de Viet Thanh Nguyen (traducere din limba engleză și note de Tatiana Dragomir, colecția musai, Editura ART, 2023)

Înaintând spre sud-vest, ajungem în Vietnam, o țară relativ mică din coasta Chinei, a cărei istorie modernă este la fel de brăzdată de masacre și suferință. Chiar dacă romanul propriu-zis nu se desfășoară pe teritoriului statului asiatic, suflul său și moștenirea culturală sunt mereu prezente. După ce l-am cunoscut în Simpatizantul, cartea care i-a adus lui Viet Thanh Nguyen Premiul Pulitzer în 2016, protagonistul pe jumătate francez, pe jumătate vietnamez, fost agent dublu comunist și fost deținut al unui lagăr de reeducare, ajunge în Franța, unde începe cu mare avânt să-și fructifice pasiunile comuniste printre intelectualii dați și ei în vânt după marile promisiuni socialiste. Doar că oportunismul comunist se amestecă cu fascinația capitalismului și-l prinde pe eroul fără nume într-un vertij din care nu știm cum se va elibera.

IRAN: Persepolis (volumul 1) de Marjane Satrapi (traducere din limba franceză de Mihaela Dobrescu, Editura Grafic, 2018)

Când e vorba de teroare și dictaturi, sunt puține state care să rivalizeze și astăzi cu Iranul. Iar în anii ’80, în timpul teribilei Revoluții Culturale a ayatollahului Ruhollah Khomeini, lucrurile erau și mai dure. În Teheranul acelor ani crește Marjane, eroina seriei autobiografice a Marjanei Satrapi. Născută într-o familie de intelectuali cu deschideri occidentale, Marjane este de mică interesată de idei politice și ideologii, așa că întreaga ei copilărie și adolescență sunt infuzate de contextual politic al țării de origine. După ce participă la o demonstrație împotriva șahului Mohammad Reza Pahlavi, fetița nu poate decât să trăiască dezamăgirea ce urmează detronării lui: instaurarea dictaturii religioase a ayatollahului Khomeini. Așa că anii adolescenței îi sunt marcați de interdicțiile tot mai numeroase, de reîntoarcerea Iranului la spiritul medieval, dar și de războiul demarat împotriva Irakului. În ciuda acestui context sumbru, romanul grafic, adaptat într-un lungmetraj de animaţie, care a primit în 2007 Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes și a fost nominalizat la Oscar, este scris cu umor și multă autoironie.

TURCIA: Îndrăznește să dezamăgești de Özge Samanci (traducere din limba engleză de Mădălina Buican, Editura Grafic, 2019)

Până să ajungem în Europa, ne oprim în Turcia, țara întinsă pe cele două continente. Nici ea n-a fost ocolită de conflicte armate interne în ultima sută de ani. Romanul grafic al lui Özge Samanci este o autobiografie în cuvinte și culori, dar surprinde și istoria recentă a Turciei, de la revoluția lui Mustafa Kemal Atatürk, pe care învățătoarea Hediye Harikatepe îl diviniza, la lipsurile anilor ’80 și deschiderile anilor ’90. După ce arde de nerăbdare să ajungă la școală, micuța Özge află că nu e totul numai lapte și miere, dar încearcă să mențină ritmul. Pe măsură ce crește, pare că firea sa este tot mai incompatibilă cu normele societății în care trăiește și cu așteptările părinților ei. Iar influențele occidentale de pop culture, de la serialul Dallas la muzica lui Michael Jackson, nu ajută mai deloc la a se comporta cu obediență. Din interacțiunea acestor lumi distincte rezultă o poveste plină de umor, care ne dezvăluie o societate poate mai puțin familiară.

CEHIA: Gottland de Mariusz Szczygieł (traducere din limba polonă de Ana Maria Luft, colecția Ocheanul întors, Editura ART, 2014)

Vom face prima oprire europeană în Cehia. De fapt, în fosta Cehoslovacie, căreia jurnalistul și scriitorul polonez Mariusz Szczygieł îi dedică un volum minunat, numit în 2009 Cartea europeană a anului. Cu note fine de umor și tușe groase de admirație, Szczygieł  construiește o suită de reportaje literare în jurul unor personalități și simboluri care au marcat cultura spațiului cehoslovac de-a lungul secolului trecut. În galeria jurnalistului se regăsesc autorul celei mai mari statui a lui Stalin, care n-a mai rezistat emoției de a-și vedea opera completă, actrița Lida Baarová, pentru care se pare că Joseph Goebbel avea un soft spot, dar și Tomáš Bata, un meșteșugar de pantofi mitologic. Pentru cei care vor o experiență mai intensă a eseurilor lui Mariusz Szczygieł, Gottland este disponibil și pe vinil, în colecția audioART, în lectura lui Dan Pavlu.

ISLANDA: Femeia la 1000°C de Hallgrímur Helgason (traducere din limba engleză de Ioana Miruna Voiculescu, colecția musai, Editura ART, 2020)

Nu cred că este necunoscut faptul că sunt unul dintre fanii înfocați ai Herrei Björnsson și ai lui Hallgrímur Helgason, așa că sejurul nostru european nu putea ocoli arida Islanda. Deși cea mai mare parte a romanului (și, implicit, a vieții Herrei) se petrece pe mările și uscatul Globului întreg, Islanda primește câteva tablouri extrem de vii. Chit că nu lipsesc ironia și, de multe ori, sarcasmul. „Ghețarii se topesc, președinții devin tot mai pătați, iar oamenii se plâng că și-au pierdut mașinile și casele. Dar viitorul ne așteaptă la capătul bandei pe care se învârtesc bagajele la aeroport, cu ochii mijiți și un zâmbet pervers.” Cam asta înseamnă acum Islanda pentru Herra, care stă zi și noapte în garajul ei cu prea puține ferestre, alături de laptopul și grenada ei veche de mână. Iar Islanda ce-a precedat-o nu e mai brează: „Timp de șaptesprezece sezoane de pescuit, bunica Vera vâslise între insulițele Bjarneyjar și Oddbjarnarsker, iarna, primăvara și toamna, «dar-ar dracii în ei cu ploaia lor pișăcioasă de-au inventat-o în iadul ăla de apă sărată, încă și mai groaznică pe uscat».”

NORVEGIA: Unul dintre noi de Åsne Seierstad (traducere din limba norvegiană și note de Simina Răchițeanu, colecția Cărți cardinale, Editura ART, 2018)

Până să mergem spre tărâmuri mai calde, vă invit să poposim tot în Nord, alături de o carte care ne va îngheța sângele în vene. Jurnalista norvegiană Åsne Seierstad a investigat biografia lui Anders Behring Breivik, cel care, în iulie 2011, a zguduit Norvegia, dar și lumea întreagă: la două ore distanță, Breivik a instrumentat două atacuri teroriste – unul în apropierea guvernului din Oslo, celălalt în insula Utøya. Șapte zeci și șapte de oameni au murit atunci. Cercetând arhive locale, punând cap la cap mărturii și analizând semnele unei copilării pline de dezechilibre, Seierstad reface portretul teroristului, încercând să înțeleagă ce l-a îndemânat să pună la cale și să ducă la îndeplinire acest plan malefic.

SPANIA: Poetul la New York de Federico García Lorca (ilustrații de Fernando Vicente, traducere din limba spaniolă de Marin Mălaicu-Hondrari, colecția Clasici ilustrați, Editura ART, 2020)

Nu puteam termina călătoria noastră într-un ton (prea) sumbru, așa că vă invit în însorita Spanie, de unde vom privi spre strălucirea New Yorkului interbelic. Minunat ilustrat de Fernando Vicente, volumul de poeme al lui Federico García Lorca este un carnaval al contrastelor pe care poetul spaniol le filtrează prin propriile așteptări și dezamăgiri: măreția orașului american se ridică pe sărăcia, conflictele interne și izolarea care-i macină pe cei mai mulți dintre locuitori. „Locul ăsta nu-i neobișnuit pentru dans, vă spun eu, / Masca va dansa printre coloane de sânge și de cifre, /printre uragane de aur și vaiere de muncitori șomeri / care vor hăuli, noapte-ntunecată, după timpul tău fără lumini, / o, sălbatică Americă de Nord!, o, indecentă!, o, sălbatică, / întinsă la granița cu zăpada!”

Citește și Partea I.