Publicat în anul 1935, la începutul unei perioade istorice cu mari tulburări, atât pentru societatea românească în ansamblu, cât și pentru Sebastian, romanul Orașul cu salcâmi își desfășoară acțiunea într-o perioadă încă tihnită. Personajul central, Adriana, lasă în urmă copilăria și inocența și pătrunde într-un univers pe care îl descoperă treptat, cu uimire și mari frământări. Drumul ei spre maturitate, cu inevitabilele iubiri și eșecuri amoroase, este totodată pentru Sebastian un prilej de a schița o imagine a societății, cu recuzita ei cotidiană.

Surprinzător este felul în care autorul descrie universul feminin – pe care pare să-l cunoască atât de bine, până și în manifestările lui cele mai intime -, creând tipologii unice. Misterioasa relație dintre personajele feminine Lucreția și soeur Denise și traumele psihologice pe care le-a generat au fost, cu siguranță, un tablou inedit în literatura autohtonă a acelor vremuri.