Scrisoarea lui Grinch către Moș Crăciun
În atenția umflatului care poartă mereu roșu,
deși verdele este singura culoare care contează,
Pun pariu că nu te așteptai să primești o scrisoare din partea mea. Mă îndoiesc că Dr. Seuss ar fi fost de acord să ți-o trimit, însă niciodată nu am ținut cont de reguli și nu voi începe să o fac fix acum, înainte de Crăciun. Presupun că spiridușii (sau cum s-or numi ajutoarele tale împiedicate, care se îndoapă cu dulciuri colorate) trudesc zi și noapte în atelier, construind jucării și împachetând cadouri. Câh, ce patron nesuferit ești! Și când mă gândesc că toți copiii au impresia că ești nemaipoimenit și-ți lasă prăjituri și lapte sub brad. Ce risipă!
Fie, oricum nu-mi pasă de pușlamalele alea mici. Sunt zgomotoase, enervante și miros frumos – nici măcar nu au bunul-simț să se spele o dată pe lună. Nu, nu, trebuie să o facă aproape zilnic pentru că așa spun mami și tati. Eu mă spăl de trei ori pe an și nimeni nu se plânge. Apreciez fiecare strâmbătură din nas, dar deja deviez de la subiect. Nu am de gând să-ți cer produse de igienă (gheața topită e destul de bună și conurile îmi mențin pielea minunat de uscată și de aspră la atingere), ci... cărți.
Bleah, parcă te și văd cum își miști mustața aia uriașă! Da, vreau cărți. Dacă nu o să-mi placă, pot construi oricând un pat din ele, mai ales dacă sunt cartonate, așa că nu există nicio pierdere. În plus, o să-mi îndrept și spatele. NU sunt cocoșat, însă e greu să privești lumea de la înălțimea mea. Firește, un pitic îndesat ca tine habar n-are despre ce vorbesc, așa că hai să dăm cărțile pe față –, dar nu pe cele pe care le vreau, e doar o zicală. Știi ce sunt alea la Polul Nord? Sau voi doar glumiți și râdeți și vorbiți despre miracole? Câh, câh, câh!
Sunt convins că numele meu e trecut pe lista celor cuminți – am speriat doar 139 de copii anul acesta, cu 273 mai puțini decât anul trecut, și nici nu am mai... lăsat gaz verde în urma mea. Știi la ce mă refer, dar, ca să fiu sigur, o să-ți desenez pe marginea scrisorii. Ești foarte bătrân, chiar antic. Probabil că ți-ai pierdut și simțul mirosului, însă sper că ai dioptrii bune.
Așa, din moment ce am fost cuminte, merit multe cărți. M-am gândit la șapte, pentru că în fiecare zi scot șapte râgâituri, ca să mă păstrez în formă – contrar așteptărilor, am mare grijă de sănătatea mea. Și de siluetă, evident. Spre deosebire de alții, care trebuie să-și găurească în fiecare an cureaua, astfel încât să-și poată pune pantalonii. Nu, nu, nu mă refer la cineva anume, era doar o observație. Nu ți se pare că toți cei îmbrăcați în roșu au burți foarte mari?
Din moment ce citești doar ziarul spiridușilor, mă îndoiesc că ai auzit de Moș ART (care e mult mai cool decât tine, chiar dacă nu locuiește la Polul Nord, ha-ha-ha, ce bună a fost asta!) sau de cărțile pe care o să le enumăr în continuare, dar o să-ți ofer o mică lecție de cultură generală…pe gratis! Ai putea zice că te-ai ales cu un cadou din partea mea. Mai sunt și darnic! Vezi? Un alt motiv pentru care numele meu e pe lista celor buni.
Lista de dorințe a lui Grinch:
-
Mașina timpului, de H. G. Wells – mereu mi-am dorit să călătoresc în viitor, iar dacă Exploratorul știe cum, poate că o să ajung într-un secol în care oamenii nu mai cred în Moș Crăciun. Am voie să visez.
-
Oceanul de la capătul aleii, de Neil Gaiman – nu-mi dau seama cum se poate termina o alee cu un ocean, dar îmi place cum gândește autorul. Să nu care cumva să nu-mi trimiți ediția ilustrată!
-
Frida, de Hayden Herrera – în bârlog am o copie după „Cele două Frida” și îmi place atât de mult, încât am
furatcumpărat un set de pictură ca să-mi decorez pereții. Știi ceva, să-mi lași cadourile la gura peșterii. Nu vreau să-mi vezi creațiile. -
Arta de a avea întotdeauna dreptate, de Arthur Schopenhauer – zici că volumul a fost scris de mine! Ha, doar sunt și eu un filosof de renume.
-
Gândește fix pe dos! de Paul Arden – cei de la ART scot titluri fix pe gustul meu, iar acesta o să-mi deschidă apetitul pentru riscuri mai mari. Ție doar ți-ar crește apetitul. Punct!
-
Oameni anxioși, de Fredrik Backman – poate că în sfârșit o să înțeleg de ce sunt oamenii atât de ciudați, dar tipul deghizat în iepure mi-a stârnit interesul. De ce nu s-a deghizat în câine? Ar fi fost mai practic. Iepurele doar... sare. Și e gustos. Foarte-foarte gustos.
-
Băiatul, cârtița, vulpoiul și calul, de Charlie Mackesy – DA, GRINCH citește benzi desensate! Nu mai mustăci atâta! Mi-a plăcut adaptarea și vreau să am cartea în
bibliotecăbârlog. Și pune și niște șervețele. Două pachete. Nu fi un umflat zgârcit!
Cred că ar fi trebuit să cer mai multe, dar și așa te plângi în fiecare an că te doare spatele. Câh!
Să ai un Crăciun cât se poate de verde! Și fără nicio urmă de roșu.
*Pe banner: ilustrație din volumul Cum a furat Grinch Crăciunul, de Dr. Seuss