1. Întunericul de Lemony Snicket, cu ilustrații de Jon Klassen, traducere din limba engleză de Vlad Zografi, Editura Vlad și Cartea cu Genius, categorie de vârstă 4 ani+

„Pagini întregi încărcate de beznă, de negru total, solid. Şi un dialog pe care l-am citit într-un crescendo de suspans. Întunericul îmi gâtuia vocea. Cred că şi Laszlo păţea la fel, judecând după replicile monosilabice. Atâta doar că el a avut nevoie de mai mult curaj. Eu doar am întors paginile. El a coborât în pivniţă. (...) În locul coloanei sonore de thriller a rămas muţenia uimirii. Întunericul îl chemase pe Laszlo în pivniţă ca să-i arate unde sunt becuri de schimb!” 

Despre primele impresii din întâlnirea cu Întunericul lui Lemony Snicket a scris Dana Gânja aici.

2. Mica Vrăjitoare de Otfried Preussler, cu ilustrații de Done Stan, traducere din limba germană de Christa Richter și Cristian Sencovici, Colecția Arthur retro, Editura Arthur, categorie de vârstă 7 ani+

„Fără să-și dea seama că o bună vrăjitoare ar trebui să facă numai vrăji rele, Mica Vrăjitoare face nesmintit doar fapte bune, ca să fie o vrăjitoare bună: ajută două bătrânele să culeagă vreascuri pentru foc, salvează de la pierzanie o pereche de cai, o ajută pe fetița din târg să vândă cât mai multe flori, iar pe negustorul de maroane să vândă cât mai multe castane coapte, iar lanțul vrăjilor bune e nesfârșit. Și face toate aceste lucruri avându-l alături pe cel mai bun prieten, corbul Abraxas, o pasăre simpatică și foarte inteligentă, demnă de o vrăjitoare cu spirit de inițiativă și neînfricată.” (Ioana Tudor, blogul editurii ART)

3. Cartea cimitirului de Neil Gaiman, cu ilustrații de Chris Riddell, traducere din limba engleză de Iulia Pomagă, Colecția Orange Fantasy, Editura Arthur, categorie de vârstă 10 ani+

În Cartea cimitirului, băiețelul care joacă rolul eroului este salvat de niște fantome cumsecade. Acestea îi dau numele Nimeni (din motive de protecție, bineînțeles) și îl adăpostesc în singurul loc în care-l pot apăra de pericole – un cimitir care va deveni casa băiatului.

Doar Neil Gaiman poate transforma un decor atât de macabru precum cimitirul într-un spațiu familiar  (în cinema poate fi citat pentru o performanță asemănătoare Tim Burton – vedeți filmul de animație Corpse Bride din 2005). Un spațiu magic, dulce-amărui, plin de aventuri și de căldură, tipic pentru literatura lui Gaiman: fiorii goticului se îmbină plăcut cu umorul (negru, bineînțeles), iar tensiunea se împletește cu momentele de respiro până la confruntarea finală. 

Citește mai mult pe blog.

4. Fantome de Raina Telgemeier, culori de Braden Lamb, traducere din limba engleză de Lavinia Vasile, Colecția miniGrafic, Editura Grafic, categorie de vârsă 10 ani+

„Cred că majoritatea copiilor – probabil majoritatea adulților – simt un fel de frică de moarte. Inclusiv eu. Și ideea de a n-o mai face să fie înspăimântătoare, ci ceva vesel m-a atras întotdeauna. Așa că atunci când am desenat scheletele și fantomele din carte am vrut ca acestea să fie prietenoase. Voiam să transmit ideea de prietenie. În ultimii ani am fost în situația de a mă confrunta cu multe pierderi și mulți oameni au ieșit din viața mea în diferite moduri. Și presupun că a fost și o ocazie pentru mine de a mă împăca cu aceste pierderi,” spunea Raina Telgemeier într-un interviu pentru NPR. 

5. Miss Peregrine 1. Căminul copiilor deosebiți de Ransom Riggs, traducere din limba engleză şi note de Gabriella Eftimie, Editura Youngart, categorie de vârstă 14 ani+

„Povestea te hipnotizează și te absoarbe în ea după doar câteva pagini. Am avut la început o senzație confuză: deși știam că citesc o poveste imaginară, nu puteam scăpa de impresia că parcurg de fapt o mărturie reală. În plus, cu greu m-am obișnuit cu ideea că povestea se petrece în prezent, deși autorul subliniază foarte clar acest lucru. Dar probabil pozele vechi sunt cele care creează sentimentul acesta de confuzie la începutul poveștii.” (Roxana Turcitu, Bookblog)

6. Fantoma Aniei de Vera Brosgol, traducere din limba engleză de Matei Sâmihăian, Editura Grafic

„Adolescenții sunt cei care vor relaționa cel mai bine cu Ania și cu problemele sale inerente vârstei: lipsa încrederii în sine, dorința de a fi populară, obiceiuri adoptate doar pentru că sunt cool, o iubire neîmpărtășită, umilințele suportate la școală. Ania are, însă, o problemă suplimentară: provine dintr-o familie de imigranți ruși și, chiar dacă a reușit să scape de accent (dar și de kilogramele în plus care o complexau – și o făceau să semene cu bunica), adolescenta se simte în continuare o inadaptată la liceul american unde studiază.

Ania visează cu ochii deschiși la cel mai popular băiat din liceu, ține o dietă și fumează pe ascuns, iar uneori trece sub tăcere originea familiei sale. Însă, după ce cade într-un puț, viața ei ia o turnură neașteptată, pentru că în urma incidentului se alege cu o nouă prietenă, care o va ajuta să-și îndeplinească dorințele. Dar oare ceea ce-și dorește Ania o va face cu adevărat fericită?” (Ema Cojocaru, blogul Editurii Grafic)

7. Dexter. Vise întunecate de Jeff Lindsay, traducere din limba engleză de Ona Frantz, Colecția Paladin CRIME Masters, Editura Paladin

Fără să fie suspectat (până la un moment dat), Dexter se folosește de toate resursele Departamentului de Poliție din Miami pentru a afla cele mai noi cazuri de crimă, ca apoi să devină un justițiar, omorându-i la rândul său pe criminali. Acționează impecabil, fără să aibă martori și fără ca cineva să-l poată suspecta, deși însuși caracterul său retras și felul perfecționist de a rezolva cazurile aproape că îl demască. (Ruxandra,  Semne Bune)

Întrebat ce a învățat de la Dexter, autorul Jeff Lindsey spunea:  „Am învățat câteva ceva despre criminalistică, am învățat care sunt locurile bune de ascuns cadavre în Florida… e suficient?”

8. Frankenstein de Mary Shelley, cu ilustrații de David Plunkert, traducere din limba engleză de Adriana Călinescu, Colecția Clasici ilustrați, Editura ART

„Subtitlul cărții, Prometeul modern, face trimitere la mitul titanului, protector al omenirii, căruia i se atribuie plămădirea ființei umane din lut; el i-a învățat pe oameni să vâneze și să citească și tot el le-a redat focul pe care l-a furat de la Zeus. După cum am aflat de pe Wikipedia, Prometeu era considerat în perioada romantică un simbol al geniului solitar, ale cărui eforturi de a dobândi cunoaștere și de a îmbunătăți existența umanității duceau adeseori la efecte dezastruoase – teme care sunt explorate și în romanul lui Mary Shelley. Dar, spre deosebire de eroul mitologic, care îi păcălește pe zei în folosul oamenilor, deși riscă pedepse cumplite, Prometeul modern – Victor Frankenstein – nu se poate ridica deasupra limitărilor naturii sale umane și își abandonează creația monstruoasă, declanșând un lanț de consecințe tragice.” (Ema Cojocaru, blogul Editurii ART)

9. Sora mea, ucigașa în serie, Oyinkan Braithwaite, traducere din limba engleză de Iulia Gorzo, Colecția musai, Editura ART

„Sora mea ucigașa în serie nu este despre cum se simte cineva care cunoaște un secret copleșitor, nu e nici o analiză asupra felului în care te raportezi la un criminal în serie atunci când acesta îți este rudă. E o comedie neagră construită în jurul unei familii disfuncționale în care două surori se hrănesc una din toxicitatea celeilalte, în timp ce tu ca cititor te tot întrebi ce nu e bine în capul lor.” (Lucia Motreanu, Blutopia)