Am propus denumirea de onirobiografie pentru metoda unui cercetător care, în mod experimental, ţine seama de partea de inconştient implicată în percepţia mediului urban şi, plasându-se în locul locuit de personajul său, nu refuză propria investiţie personală a decorului, drept condiţie a unei posibile întâlniri în spaţiul lecturii-proiecţie cu eroul său.

„Cum să reconstituim sentimentele, reflecţiile, reveriile, viziunile pe care străzile şi monumentele din Berlinul anilor 1873–1874 i le inspirau lui Eminescu? Am propus denumirea de onirobiografie pentru metoda unui cercetător care, în mod experimental, ţine seama de partea de inconştient implicată în percepţia mediului urban şi, plasându-se în locul locuit de personajul său, nu refuză propria investiţie personală a decorului, drept condiţie a unei posibile întâlniri în spaţiul lecturii-proiecţie cu eroul său. Ce ştim despre Eminescu? Ce nu ştim şi ar trebui să aflăm? Aceste întrebări au stat la originea cercetărilor mele. Inventariind tot ce a scris Eminescu, nu ştim nici cum şi-a conceput el însuşi opera şi nici cine a fost el, autorul Operelor care i se atribuie acum. Analiza şi interpretarea scrierilor eminesciene trebuie să se îmbine cu reflecţia biografică; altfel spus, lectura «operei» să implice lectura «vieţii».“'Ilina Gregori

Citiţi recenziile acestei cărţi din Dilema veche, Idei în dialog şi Foaia transilvană.