E cu putinţă ceva nou? - Senzația de déjà vu, Remo Bodei

de Cristi Ardelean acum 5 ani

Probabil că déjà-vu-ul e cea mai comună experiență la limita percepției, cu care fiecare ne-am confruntat la un moment dat. Aflați într-un loc cu desăvârșire nou, suntem loviți de evidența faptului că retrăim o experiență trecută. E adevărat ce percepem, sau mai degrabă ce ne amintim? Remo Bodei, actualmente profesor de filosofie la UCLA, ne oferă un scurt eseu despre structura intimă a fenomenului, bineînțeles, fără a-i strivi corola. Ceea ce oferă unicitate expozeului său ține de felul în care tratează subiectul. Bodei nu-și propune nici o manieră exclusiv științifică, nici una strict umanistă, dar didactică, ci combină metodele pentru a developa cât mai mult din fenomenul complex și încă ascuns al unei experiențe des întâlnite.

Chiar din motto, Alphonse de Lamartine ne mărturisește peste secole: ,,n-am dat aproape niciodată peste un loc sau un lucru care, la prima vedere, să nu-mi pară o amintire! Am trăit noi oare de două ori?" Aici apare prima problemă adevărată. Dacă déjà-vu se caracterizează prin conștientizarea absurdă a unei amintiri netrăite, imposibile, de unde vine ea și ce mesaj încearcă să ne transmită? Dacă logica ne spune, perfect adevărat, că nu am trăit-o în această viață, e posibil ca informația să fie chiar anterioară vieții? Autorul face o scurtă trecere prin viziunea pitagoreicilor asupra subiectului, arătând că maestrul Pitagora susținea că poate să-și aducă aminte, prin exercițiu, tot ce a trăit în viețile anterioare, ci chiar ar fi în stare să extragă aceleași informații și de la discipoli. Vedem apoi cum de la metempsihoză și transmigrația sufletelor se ajunge, ca o consecință logică, la doctrina platoniciană a anamnezei. Chiar dacă nu retrăim neapărat părți din alte vieți, cu siguranță ne amintim progresiv umbrele formelor ideale. Cu toate că nu putem spune cu mâna pe inimă că cei doi filosofi au fost puși față în față cu fenomenul tratat aici, e cert că-l acceptau ca firesc. De fapt, acceptarea sacrului în viața cotidiană e specifică lumii antice, încărcate de semnificații astăzi inaccesibile.

Citeşte restul articolului aici.

 

Vă recomandăm şi