Cu greu te saturi de istoriile Sudului

de Adriana Gionea acum 11 luni

Citind cele opt povestiri scrise de Faulkner, grupate în volumul Un trandafir pentru Emily, îţi dai seama că bătrânul Sud a scos ce are mai bun sufletul unui artist, dar şi ce este mai urât în ceilalţi. Este un Sud al segregării de orice fel, al prejudecăţilor ce taie în carne vie şi al rasismului feroce. Un Sud greu de urnit din loc, dar care începe să disimuleze modernitatea. Un tărâm bântuit, al poveştilor morbide şi al fiorilor de groază. Dar şi un Sud al fiinţelor luminoase şi al imaginarului fertil. Exact cum este şi pământul mlăştinos pe care zace şi care devine o capcană, dar şi o sursă a vieţii pentru fiinţele adaptabile.

Parcurgând cu sufletul la gură aceste proze, mai ales datorită amestecului dintre furiile pătimaşe, resentimente, derularea imprevizibilă a faptelor, neputinţele umilitoare, reacţiile explozive şi personejele feminine dezinvolte şi curajoase precum nişte amazoane, fie discrete şi taciturne, sau vulnerabile, a căror singurătate ascunde un secret înspăimântător, ai impresia că urmăreşti un film. Faulkner are un stil în care se regăsesc abilitatea de a capta atmosfera unui spaţiu în care dramele mustesc în peisaje stranii, vivacitatea dialogurilor, tensiunile şi enigmele dătătoare de suspans şi ambiguitate, ce fac dintr-o aşezare banală un loc al insolitului halucinant, ce stârneşte curiozităţi şi legende. Datorită acestui stil şi mai ales personajelor ce stârnesc fie compasiunea, fie groaza, dezgustul sau revolta, prozele sale nu se demodează, nu permit aşezarea prafului ce ameninţă oprele unui clasic, adesea abandonate de cititorii noilor generaţii.

Alături de Truman Capote şi Toni MorrisonWilliam Faulkner pare să fi avut menirea de a conserva, prin oprele sale, imaginea unui Sud incomod, al extremelor, pe care îl descrie pictural şi incisiv. Este nemilos cu ai săi compatrioţi şi nu ezită să le demasce mărginirea ce duce la acte crude. În schimb, este cât se poate de milos cu marginalii, cu ostracizaţii, amintindu-ţi de prozele timpurii ale lui Truman Capote din volumul Acum ne despărţim.

În centrul fiecărei povestiri din volumul Un trandafir pentru Emily se află un marginal sau un inadaptabil ce atrage ura colectivă, devenind o victimă a nedreptăţii. Uneori, acest inadaptabil este chiar un membru al unei familii respectabile dar pe care schimbarile sociale sau lipsa oportunităţilor conjugale îl plasează în rândul ciudaţilor, al nefrecventabililor şi al oamenilor condamnaţi să traiască mereu cu sentimentul inadecvării, devenit o moştenire transgeneraţională.


Citește în continuare pe Postmodern.ro.

Vă recomandăm şi