"Unul dintre noi" - o carte ca o busolă

Unul dintre noi e o carte absolut necesară. Nu doar pentru că vara aceasta s-au împlinit șapte ani de când norvegianul Anders Breivik a omorât de unul singur aproape 80 de oameni și a rănit peste 300, fiindcă se credea „salvator” al Europei în fața „islamizării” și a politicilor duse de socialiștii aflați la putere. Ci pentru că e o analiză lucidă - și dureroasă - a unor fenomene care modelează decisiv lumea în care trăim: migrația, radicalizarea, propaganda, șovinismul, stânga-versus-dreapta. Într-o vreme în care orașul german Chemnitz e deopotrivă teren pentru marșuri neonaziste și pentru contra-proteste, iar noi asistăm în fiecare zi la efectele toxice ale rafalelor de fake news făcute să inducă dezbinare, cartea jurnalistei Åsne Seierstad e o busolă.

Dar, înainte de toate, e povestea unei vieți care a adus moartea violentă în sânul unei societăți luate pe nepregătite. Cum arată copilăria și adolescența unui viitor terorist? Ce indicii poți culege din arhivele autorităților, din mărturiile apropiaților sau ale celor întâlniți în treacăt, din amintirile celor care i-au cunoscut pe Anders Breivik și pe familia lui, din mailuri, facturi sau convorbiri telefonice? Care să fie declanșatoarele pentru un act de terorism așa de brutal și sângeros: copilăria într-o familie disfuncțională, problemele psihologice semnalate de serviciile sociale, marginalizarea, eșecurile repetate, izolarea sau consumul de teorii conspiraționiste?  Åsne Seierstad, jurnalistă cu o lungă experiență în zonele de război și mecanisme ale radicalizării (ultima ei carte spune povestea a două surori adolescente care merg să se alăture Statului Islamic) nu caută, însă, verdicte și răspunsuri alb-negru. Prin munca uriașă de documentare, vezi tocmai încâlceala de fire din spatele atacului terorist și din mintea celui care i-a pus în dificultate pe experții în sănătate mintală: poate fi pus măcelul de pe 22 iulie 2011 pe seama unei psihoze? (Răspunsul-spoiler e nu.)

Apoi, Unul dintre noi e în același timp o radiografie succintă și limpede a schimbărilor sociale, culturale și politice petrecute în ultimele decenii în Norvegia, țară recunoscută pentru condițiile foarte ridicate de trai, respectarea libertăților individuale, criminalitatea scăzută etc. Seierstad trece în revistă „dansul” dintre partidele de stânga, centru și dreapta la conducerea țării, precum și efectele pe care le-a avut, începând cu anii ‘80, politica de încurajare a migrației. Urmărește felul în care ideologia a influențat lumea în care a crescut Brevik și parcursul lui prin subculturile underground, pe mările antreprenoriatului, cu pânzele umflate de avânt capitalist, prin subteranele internetului și în lumile virtuale unde putea fi cel mai bun. Foarte important, cartea intră și în intimitatea câtorva tineri norvegieni laburiști (care s-au numărat printre victimele lui Breivik), iar prin asta descoperim un sistem cu totul nou (pentru un public străin) prin care educația și implicarea politică a tinerilor pot merge mână în mână. Cine sunt adolescenții din tabăra de le insula Utøya, care au fost uciși de Breivik, și în ce credea acest „viitor al socialismului”, demonizat azi de atâtea mișcări și lideri politici care îmbrățișează iliberalismul peste tot în lume?

Deși toate acestea sunt teme grele și polemice, Unul dintre noi se citește ca un roman. Mai mult, fiindcă e o mostră excelentă de ce înseamnă jurnalism imersiv, și fiindcă autoarea știe să jongleze cu mai multe planuri, să creeze tensiune și în egală măsură să stârnească compasiune, te ține în priză ca un serial de Netflix, din care nu te poți abține să nu mai vezi încă un episod. Și, deși derulează cu precizie clinică cele două atacuri - atentatul cu bombă de la sediul Guvernului și masacrul cu pistol și mitralieră din tabăra de adolescenți -, și paginile devin un ecran al ororii, cititorul nu se simte voyeur. La fel ca Utøya – 22 iulie, filmul lui Erik Poppe lansat de curând, îți așează în față oglinda violenței strigătoare la cer, pentru a înțelege cât mai uman posibil consecințele mai mult decât absurde ale politicilor urii, ale fricii cultivate ideologic față de ceilalți, ale intoxicării media. Și, nu în ultimul rând, pentru a ne arăta că, deși pentru majoritatea, terorist a ajuns echivalent cu musulman, de multe ori dușmanul sângeros e după chipul și asemănarea vecinilor - alb și creștin.

Un text de Maria Andrei

Unul dintre noi. Povestea lui Anders Breivik și a masacrului din Norvegia, Åsne Seierstad

Traducere din limba norvegiană și note de Simina Răchițeanu

Editura ART, 2018