Top 5 cărți dodoloațe pe care o să le citești dintr-o suflare

Orice s-ar spune, mărimea... cărții... contează :). Iar volumele de 500 de pagini și chiar mai mult par să mă privească din raft cu un aer impozant și serios, cerându-mi să am o anumită stare de spirit și dedicare pentru a le parcurge cap-coadă. Sau cel puțin așa stăteau lucrurile până am descoperit cele 5 titluri de mai jos. Cărți cu un număr impresionant de pagini, dar pe care le-am citit dintr-o suflare. Paragrafele au curs unul după altul și nici nu știu când m-am trezit la finalul a sute de pagini și totul s-a datorat poveștii. Așa am ales 5 cărți voluminoase tare despre care să vorbesc și pe care să vă îndemn să aveți curajul de a le aborda.

1 Scandalul de Fredrik Backman – În micuțul orășel suedez hocheiul e rege! Rege și cam singura șansă a unui oraș de a progresa economic, a tinerilor de a scăpa din văgăuna în care se află și a tuturor de a se simți mândri de originea lor. Dar ce se întâmplă cu o comunitate când trebuie să aleagă între a face dreptate și a nărui șansele echipei de juniori de a câștiga campionatul național de hochei? Părerile sunt împărțite, bineînțeles, dar la rădăcina unei atitudini sau alta se află un șir de motivații pentru fiecare personaj. Cartea analizează tot acest șir de motive și întâmplări care de fapt reprezintă personalitatea unui om, iar analiza se aplică tuturor protagoniștilor. Așa ajungi tu, cititorul, să îi înțelegi cumva pe toți, să îi vezi în lumini și umbre și să îți pui chiar întrebări despre ce tabără ai alege.  

2 Jurnalul secret al lui Hendrik Groen, 83 de ani şi ¼ de Hendrik Groen – Am mai vorbit despre cartea asta pentru că pur și simplu am adorat-o :)! Povestea este a bătrânului Hendrik care timp de un an de zile ține un jurnal tare haios despre locuitorii din căminul de bătrâni în care este instalat. Dar ceea ce m-a făcut să citesc cartea asta cu repeziciune în ciuda numărului mare de pagini și apoi să o tot readuc în discuție este vocea inconfundabilă a protagonistului. Ironic și autoironic, bătrânul nostru povestitor privește întâmplările de zi cu zi cu ochi critic și le analizează cu minte ageră pentru ca la final să îți dai seama că esențialul, chiar și la vârsta a treia, este format din plăcerea de a împărtăși totul cu un grup de prieteni sau de a avea o primă întâlnire. 

3 Un bărbat pe nume Ove de Fredrik Backman – Ove are toate caracteristicile unei persoane pe care ai puține șanse să o placi: în primul rând pentru că el tu te place pe tine, apoi pentru că nu vrea să-l placi nici tu pe el și pentru că este ursuz, mizantrop, urâcios, cu idei fixe. Totul zboară pe fereastră, toată ordinea și rigoarea impuse cu forța în viața lui, în momentul în care lângă el se mută o familie de imigranți iranieni. Dezinvolți și gălăgioși, aceștia nu sunt intimidați de mina serioasă a vecinului lor. De aici până la prietenie e un singur pas și viața bătrânului pensionar se schimbă.

4 Manual pentru femei de serviciu de Lucia Berlin – Această este o colecție de proză scurtă cum alta nu am mai citit. Textele Luciei Berlin sunt un fel de proto-autoficțiune care ne oferă bucăți din viața unei femei care a lucrat la asistentă medicală, centralistă, femeie de serviciu. Fie că sunt lungi de câteva pagini sau ocupă doar o pagină, fiecare poveste încapsulează esența unei trăiri puternice, viscerale, din momentul descris. Sunt tonuri ale aceluiași glas și odată citite primele câteva povestiri, recunoști foarte clar amprenta scriitoarei.

5 Viață după viață de Kate Atkinson – Cartea asta este exact despre ce ni se spune din titlu: despre viețile succesive ale Ursulei. Una după alta, viețile ei posibile se desfac în fața cititorului ca un foietaj, iar variațiile provin chiar din micile decizii de zi cu zi care pot avea efecte nebănuite asupra destinului. M-a încântat descrierea unei Anglii rurale, înmiresmate, bucolice, dar și Londra interbelică, zgomotoasă și agitată.

Un text de Andreea Chebac

Fotografii de Andreea Arsene