Nu te vede nimeni!
Invizibilitatea este una dintre primele ipoteze explorate de scriitorii genului SF&F și eu cred că subiectul nu a fost încă epuizat. Romanul lui H. G. Wells – „Omul invizibil” - este un clasic al acestei teme și o lectură de bifat fie că o citești în adolescență sau la pensie :).
Omul invizibil cu care suntem amenințați încă din titlul cărții este personajul central al poveștii, iar numele lui este Griffin. Invizibilitatea nu este o însușire cu care s-a născut sau pe care a căpătat-o din greșeală, Griffin este om de știință și a ajuns să fie perfect invizibil după multă strădanie și mulți ani de experimente.
Bun, și după ce devii invizibil ce faci? Aici m-a cucerit H. G. Wells pentru că, deși vorbim clar despre un roman fantastic, focusul nu a fost pus pe procesele chimice prin care o persoană devine invizibilă, ci pe aspectul moral și psihologic. Care este țelul, dincolo de reușita extraordinară din punct de vedere științific? Ce vrea Griffin să obțină? Invizibilitatea ar putea deveni un iad psihologic autocreat pentru o persoană total despărțită de ceilalți, separată de orice alt om.
Avem de-a face cu un protagonist față de care sentimentele mele s-au schimbat pe parcursul cărții: de la curiozitatea pentru ființa înfășată și înfășurată în încercarea de a-și ascunde proprietatea extraordinară față de locuitorii unui han dintr-un cătun uitat de lume, până la indignarea față de un om îndârjit și egoist. Căci invizibilitatea îți deschide niște posibilități de negândit iar megalomania e doar la un pas distanță de asta. Și cred că el, omul invizibil, este cel mai complex personaj al cărții, în rest interacționând cu indivizi ușor unidimensionali care nu fac decât să îl pună și mai mult în valoare.
Chiar dacă scriitura acestui roman de secol 19 poate părea facilă și ușor copilărească, cu o desfășurare a acțiunii previzibilă pe alocuri, nu uitați că citiți o sursă de inspirație pentru multe alte opere. Dilema morală ridicată de autor rămâne valabilă și astăzi și anume un apel la umanitate în fața evoluției tehnologice și științifice. Căci Wells nu se teme să arate partea întunecaă a științei și coruptibilitatea conștiinței umane. Și mai reușește un lucru neprețuit în orice perioadă: să te desprindă de lumea reală din jurul tău și să te absoarbă total în povestea cărții.
Un articol de Andreea Chebac
Omul invizibil de H. G. Wells
Traducere din limba engleză și note de Antoaneta Ralian
Colecția ART Clasic, Editura ART, 2019
