Lecturi 451 (Blog tour nr. 114): Riley Sager – Acasă înaintea nopții
Spune-mi despre o carte că este horror fără să-mi spui că este horror. Sau invers. Spune-mi despre o carte horror că nu este horror fără să-mi spui că nu este horror. Grele alegeri, nu-i așa? Mai ales dacă nici la final nu știi sigur dacă ai citit o carte horror, povestea unei nebunii sau o născocire a unei minți aparent bolnave. Dar până la urmă, ce înseamnă o poveste horror? Una cu monștri care te fac să o iei razna, atât de îngrozitori, încât mintea omului refuză să-i accepte și inventează un mecanism de-a se apăra de oroare, pentru a nu ceda cu totul? Sau una în care oroarea se poate strecura și insidios, pas cu pas, etaj cu etaj, nivel cu nivel, strat cu strat, informație cu informație, până când ți se înfățișează în toată splendoarea-i grețoasă și oripilantă?
Riley Sager nu este un autor complet necunoscut la noi – nu mai vorbesc la el acasă, unde fiecare dintre cărțile sale sare de câteva sute de mii de voturi pe Goodreads. Deci e un autor popular. Nu însă și ușurel. Sau ușor de înghițit. Pentru că poveștile sale nu urmează un tipar clasic, nu avem, de pildă, cum avem în cazul de față, al volumului pe care l-am tradus acum ceva timp pentru Editura Paladin, povestea unei case bântuite care merge pe desfășurarea clasică – o familie cumpără o casă pe care nu o vrea nimeni și la un preț mult sub cel al pieței, numai ca să descopere până la urmă adevăratul motiv al acestui chilipir – un spirit răuvoitor care ori și-a făcut culcuș în casa mult prea ieftină/conacul/castelul/ce mai vreți voi, ori nu l-a părăsit de fapt niciodată, prins în capcana propriilor fapte îngrozitoare sau dintr-un simplu renghi al sorții.
