Discuții înțelepte la rece, despre probleme fierbinți

Cu toții dedicăm foarte mult timp dezbaterii globale, continue, pe marginea problemelor la zi, prin ceea ce comentăm în pe pereții virtuali ai prietenilor ori ai „dușmanilor” ideologici, în subsolurile publicațiilor, în bulele noastre de informație. Cu toate acestea, dialogul public a devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai vulnerabil: rațiunea face față cu greu exploziilor de dezinformare, instigărilor la ură, campaniilor din ce în ce mai virulente împotriva celuilalt (imigranți, refugiați, persoane LGBT ș.a.m.d.) În hărmălaia generalizată, conectată la mecanisme din ce în ce mai savante prin care informația devine armă, ne e din ce în ce mai greu să discutăm limpede și să căutăm soluții reale pentru problemele unei lumi în continuă mișcare. Tocmai de aceea, textele adunate în Marea regresie sunt un exercițiu extrem de util pentru a ne reaminti forța și necesitatea argumentelor și a analizei nuanțate.

Cei zece autori, printre care se numără unii dintre cei mai pertinenți intelectuali ai acestei epoci - filosofi ca Zygmunt Bauman sau Bruno Latour, antropologul Arjun Appadurai, teoreticiana feministă Nancy Fraser sau celebrul jurnalist britanic Paul Mason -, completează din perspective diferite imaginea lumii fracturate din zilele noastre. Guverne populiste, politici xenofobe ale căror agende câștigă teren, radicalizare, naționalisme resuscitate, inventarea unor noi țapi ispășitori. Toate aceste fenomene se regăsesc, din ce în ce mai accentuate, în vestul care până nu demult ar fi crezut că democrația nu are niciun călcâi vulnerabil. Și în loc să caute răspunsuri simple pentru probleme încâlcite, autorii preferă mai degrabă întrebările despre cele mai periculoase probleme cu care ne confruntăm azi. Doar așa putem evita ca „marea regresie” din zilele noastre, când prea multe voci ale discursului public îndeamnă la ură, să nu reia greșeli capitale din istoria noastră recentă.

Un text de Maria Andrei

Marea regresie. De ce trăim un moment istoric, Heinrich Geiselberger (coord.)

Prefață de Heinrich Geiselberger, traducere din limba engleză de Ioana Miruna Voiculescu și Iulian Bocai, traducere din limba germană de Iulian Bocai, traducere din limba franceză de Bogdan Ghiu, traducere din limba spaniolă de Dorina Ivan

• Colecția Cărți cardinale, Editura ART 2017