„...aleșii dragostei absolute sunt excepții tot atât de rare ca și geniile...“
Imaginează-ți că, la aceeași masă, s-ar așeza cele mai răzbunătoare și cele mai sortite nefericirii personaje din literatura universală: contele de Monte-Cristo, Miss Havisham, Heathcliff, cam toate personajele lui Shakespeare – cu Romeo și Julieta în frunte, desigur. Ei bine, poate abia atunci atmosfera ar fi mai tensionată decât în Invitația la vals a lui Mihail Drumeș. Tudor și Micaela – personajele centrale ale acestui roman – nu se gândesc că an eye for an eye makes the whole world blind, iar setea lor de răzbunare te face să te întrebi unde se termină dragostea și încep orgoliile. Și, mai ales, până unde poți merge mânat de ambiția diabolică de a-l face să sufere pe omul pe care-l iubești cel mai mult.
„– Câte ore mai avem?
– Patru... Atât!
În aceste patru ore trebuia să trăim până la adânci bătrâneţi, transformând minutele în luni şi lunile în ani, ca să ne recuperăm viaţa prădată, să stoarcem făpturilor noastre toată vlaga şi voluptatea pe care ni le puteau dărui.
– La ce te gândeşti?
– Cum aş face să ne salvăm iubirea de călăul ei, Timpul?
Discutam prostii chiar cu toată gravitatea cerută de împrejurare.
Numai un Proust ar fi putut să descrie trăirea noastră în ajunul morţii, analizând pe întinderea unei cărţi stările sufleteşti, rubedenii cu nebunia, care ne-au cutreierat. Dar această disecţie, rece, fără dinamism, prea puţini cititori ar fi parcurs-o.
În orice caz, amândoi aveam în fiinţele noastre câte un mic nebun care trebuia să fie închis. Numai că nebunii noştri, înfuriaţi de lanţuri şi cătuşe, sfărâmaseră temniţa, ieşind afară, în libertate...“
Articol de Beatrice Feleagă, redactor Editura ART
Invitația la vals, Mihail Drumeș
În Seria de autor Mihail Drumeș la Editura ART au mai apărut:
