„Ariciul în ceață" de Serghei Kozlov și Iuri Norstein | Arthur retro
Nici n-ai zice că Ariciul, acest personaj plăpând, dar peste măsură de curajos și de curios, este vedetă de peste patruzeci de ani. Când bunicii noștri erau tineri, Ariciul se năștea ca personaj de film de animație și făcea furori printre studenții la cinematografie, care l-au îndrăgit numaidecât și sigur îl îndrăgesc și astăzi.
El avea în mână niște dulceață de zmeură pentru Ursuleț și se uita pe cer.
Povestea Ariciului ar fi fost simplă dacă în drumul lui spre casa Ursului – unde mergea ca să admire stelele –, nu s-ar fi lăsat o ceață groasă, care a învăluit totul în mister. Iar din mister, se știe, se naște mirarea, iar din mirare s-a născut filozofia, așa că micul Arici pornește într-o aventură din care va ieși cu renumele de primul filozof din neamul aricesc.
Licuriciul – un far mic verde – pâlpâia uşor; se legăna în pâclă, luminând drumul.
Iar ilustrațiile Francescăi Iarbusova sunt de neuitat prin delicatețea și căldura lor și prin faptul că niciodată un arici n-a fost mai simpatic, mai ales când e în ceață.
Ariciul s-a aşezat pe spinarea lată şi alunecoasă a acelui Cineva și într-o clipită a ajuns pe mal.
Un articol de Ioana Tudor
Ariciul în ceață, Serghei Kozlov și Iuri Norstein
Ilustrații de Francesca Iarbusova
Traducere din limba rusă de Antoaneta Olteanu
Colecția Arthur retro, Editura Arthur, 2020
