Un parizian printre yankei

de Călina Matei acum 5 ani

Dar cartea lui Green nu reprezintă un simplu traseu al unor elemente ușor reconoscibile care aparțin americanilor. Ea oferă totodată un crâmpei din gândirea yankeilor aflați în prag de război.

„Hitler joacă prost șah. De obicei, are deschideri strălucite. Își așează corect piesele când vrea să pună mâna pe Autria și Cehoslovacia, dar partida actuală e prost aranjată. Are idei confuze în privința Rusiei, iar Polonia este una dintre acele piese ușuare și periculoase care îi derutează pe începători. Să-l vedem ce face când se va-ngroșa gluma..."

Reflectă asupra Lumii Vechi și Lumii Noi ca la o suprapunere peste trecut și viitor, bătrânul care nu uită și copilul care nu privește în trecut. Autorul creionează americanii și prin intermediul interacțiunilor sociale și-ii plasează la cinema, în anii '30 lăsându-se în voia amintirilor și a starurilor care apăreau pe ecran. Apoi e Biserica cu ritualurile sale și cu familiaritatea dintre preot și enoriașii ce sunt adesea dojeniți ca de un tată protector. Iar în cele din urmă vorbește despre soldații din America afirmând că „cel mai bun mod de a cunoaște un popor este să fii soldat".

Emblematice pentru roman sunt două capitole - cel despre Gertrude Stein și cel despre New York, orașul care nu doarme niciodată. Gertrude prin frumusețea și noblețea chipului, cu o mare forță sprirituală și ochii mari și adânci, care rețineau atenția prin forța lor sfredelitoare devine un personaj memorabil ce contrastează puternic cu simplitatea verilor sau prietenilor prezentați anterior și care îl eclipsează și pe venerabilul Poe; în timp ce New York-ul „capul de pod" al Americii, o rază strălucitoare care prin raportarea la Orașul Luminilor, Parisul, pare să strălucească și mai tare cu „fluviul de foc care este Broadway, pe lângă zgârie-norii care-și flutură colierele de diamante pentru a pune în umbră scânteierea stelelor".

Julien Green își însușește țara adoptivă și o zugrăvește subiectiv prin ochii parizianului rafinat care nu poate aprecia noul la adevărata sa valoare fără raportarea la patina timpului care și-a lăsat amprenta pe bătrânul continent.

Citeşte restul articolului aici.

Vă recomandăm şi