Raymond Queneau, O sută de mii de miliarde de poeme
O minte asemuită cu o cameră cu şemineu în jurul căruia stau adunaţi, discutând avântat matematicianul, lingvistul, poetul, eruditul şi artistul plin de umor ce îi poartă numele. Fondator al grupului OuLiPo, (din Ouvroir de littérature potentielle, Atelier de literatură potențială) care încerca să adune matematicile, poezia şi muzica în jocuri cu reguli fixe, autodefinindu-se ca “șobolani care își construiesc ei înșiși labirintul din care își propun să iasă” şi inventând o literatură combinatorică din care avem scrierile lui Queneau, Georges Perec şi Italo Calvino. Dintr-o curiozitate de erudit, descoperită în Grecia (raportând limba modernă a grecilor la greaca veche), se naşte fascinaţia pentru tensiunea dintre limba vorbită vs limba scrisă (academică), romane de o falsă (dar cu atât mai seducătoare) spontaneitate lingvistică ce îi aduc o celebritate pop (Zazie dans le metro), sau textele unor şlagăre ale momentului.
