Cehii și românii (basarabeni) – caracter național și destin istoric

Publiciștii se concentrează, de regulă, pe momentul prezent, iau în colimator o sumă de evenimente, încearcă în baza lor să elaboreze soluții sau concluzii utile pentru situația unei comunități, a unei țări. Scriitorii fac invers: pornesc de jos, de la firul ierbii, „scanează” caracterul unui popor pentru a da înțelesuri zilei de azi și a construi proiecte de viitor.

Asta face și polonezul Mariusz Szczygieł (n. 1966), în volumul Raiul pe pământ(Editura ART, București, 2016, tradus în limba română de Cristina Godun). Studiază „firea” unui popor, dar nu cea a polonezilor, ci a cehilor. Mariusz Szczygieł este un împătimit al culturii și un foarte bun cunoscător al societății cehe contemporane. Ca polonez, volumul său, alcătuit dintr-o suită de secvențe, „felii de viață”, dar și portrete ale unor personalități ale Cehiei, conține și comparații cu propria sa țară, cu tradițiile, atitudinea, felul de a fi al polonezilor. 

Citindu-i cartea, am fost tentat să fac și eu o serie de comparații „prin vecini”, și-o să vă las pe Dvs. să decideți, în baza cărții la care mă voi referi, cine câștigă mai mult din această juxtapunere – cehii sau moldovenii (românii basarabeni) –, și dacă nu cumva diferența de destin istoric, după prăbușirea comunismului, le-a fost influențată și de-un anumit specific național, de habitudinile celor două popoare.

Citește în continuare pe site-ul Radio Europa Liberă.