Recenzie: Pisica pe acoperișul fierbinte. Menajeria de sticlă. Camino Real de Tennessee Williams

de Georgiana Stan acum 1 an

Pisica pe acoperișul fierbinte arată ce se petrece într- familie după ce apare posibilitatea unei moșteniri, dat fiind că Papa cel Mare este grav bolnav. Sora Mare și Fratele Mare sunt cei care împing spre bătrân roadele vieții lor, adică o mulțime de copii, Mama-Mare încearcă să facă un fel de șantaj emoțional, alături de o negare a interesului, Margaret este personajul care ar face orice pentru bani, manipulează, lingușește, se ceartă, țese intrigi, iar Brick, soțul ei, este un alcoolic indiferent, fără speranță de revenire. Totul este concentrat în jurul interesului, Margaret ajunge să se comporte ca o pisică pe un acoperiș fierbinte pentru că nu obține ceea ce își dorește. În această piesă, multe nereguli din familie ies în față când măștile sunt date la o parte, căsnicia dintre Margaret și Brick este evident distrusă, celălalt cuplu nu știe să facă altceva în afară de a-și lăuda copiii și de a-i certa pe ceilalți care nu au, Papa cel Mare este sătul să vadă aceste lupte și să observe cum fiul său e din ce în ce mai căzut în lumea alcoolului. O piesă extrem de reușită, personajele mi s-au părut vii, reale, tangibile, iar replicile atât de naturale și de bine descrise încât în capul meu am realizat deja piesa pe scenă, mi-am putut imagina gesturi, tonalități, emoții. O piesă de teatru care mi-a amintit de bucuria teatrului și de cât de multe ne poate spune despre omenire fără a ne face să ne simțim vinovați.

 

Citește în continuare aici.