Aşteptam cu nerăbdare o astfel de antologie, în primul rînd pentru a descoperi direcţia în care a pornit-o naraţiunea rusească

de Andreea Răsuceanu acum 7 ani

Antologia „From Russia with Love“ a fost alcătuită de Galina Dursthoff şi publicată în Rusia în 2008. La numai un an, ea apare în noua colecţie a Editurii Art, „Biblioteca ideală“, în traducerea lui Ruslan Carţa. Cei optsprezece autori reuniţi aici sînt nume mai mult sau mai puţin cunoscute la noi, din „noul val“ de prozatori ruşi. Prozatoarea Ludmila Uliţkaia e cunoscută publicului român datorită romanului Al dumneavoastră sincer, Şurik, apărut în 2008 la Editura Humanitas Fiction, în colecţia „Raftul Denisei“, dar şi volumelor Minciunile femeilor şi Cei dintîi şi cei de pe urmă – Humanitas, 2005, respectiv 2008 , colecţia „Cartea de pe noptieră“. Viktor Erofeev, autorul celebrei povestiri Viaţa cu un idiot, e şi el prezent cu unul dintre cele mai reuşite texte ale antologiei, Masajul chinezesc. Anna Politkovskaia, cunoscuta jurnalistă de origine rusă asasinată la Moscova, autoarea cărţii Rusia lui Putin, apărută la noi anul trecut, la Editura Meteor Press, contribuie la antologie cu un text marcat de un puternic dramatism, în care este vorba despre iubirea dintre doi invalizi, ce se petrece între pereţii unei case distruse de bombardamente, din Groznîi. Iuri Mamleev semnează un text ce aminteşte prin tonalitatea întunecată de Sectanţii, subscriind experienţa amoroasă patologicului şi morbidului.

(...)

Aşteptam cu nerăbdare o astfel de antologie, în primul rînd pentru a descoperi direcţia în care a pornit-o naraţiunea rusească, dar şi pentru a urmări valorificările în literatură ale istoriei recente, impactul pe care aceasta l-a avut asupra scriiturii autorilor contemporani. Cum era de aşteptat, backgroundul poveştilor de dragoste din carte este deseori teatrul dezolant al războiului. Anna Politkovskaia aşază scena întîmplărilor într-un Groznîi pe jumătate distrus de bombe, unde, într-un apartament devastat, înfometaţi şi secătuiţi de puteri, doi invalizi îşi trăiesc povestea de iubire agonizantă. Redactată în tehnica fluxului conştiinţei, ...Îmi spuneam... iubesc e mărturia dramatică a unei armence prinse într-un conflict interetnic (căci iubitul ei Abulfaz este musulman), care nu este decît un pretext pentru a vorbi despre trauma produsă de „războiul sfînt“ din fosta Uniune Sovietică (proza aparţine Svetlanei Aleksievici, autoarea romanului Războiul nu are chip de femeie, apărut şi la noi, la Editura Militară, în 1989). Prin sîrma ghimpată (autor: Lev Kuklin) are în centru imaginea următoare: „între două rînduri de sîrmă, cu ghimpii ruginiţi, zbîrliţi, fundurile goale de muieri se aşezaseră în rînd, la un oarecare interval între ele! [...] lîngă ele se aranjau, se sudau, încleştîndu-se, fundurile bărbaţilor jigărite şi vînoase – de parcă ar fi fost afumate – în pantaloni vătuiţi, slinoşi, ca pielea de focă...“. Imaginea se va imprima adînc în memoria şi pe retina adolescentului, pentru care erotismul va rămîne întotdeauna asociat cu această manifestare a unei „devastatoare forţe naturale“, cum o numeşte chiar autorul. Zahar Prilepin e un autor al cărui roman, Sankya, merită întreaga aşteptare: proza lui are idee, personaje bine conturate şi un bun dozaj epic.

Citeşte articolul în întregime.