Persepolis

Persepolis este revizitarea, la persoana întâi, a copilăriei pe care Marjane Satrapi şi-a petrecut-o la Teheran, într-o familie cu convingeri de stânga, implicată în mişcări politice încă de dinainte de Revoluţia Iraniană. Urmează, repovestit prin prisma propriei experienţe, conflictul dintre Irak şi Iran, anii petrecuţi la liceu în Viena revenirea în Iran şi plecarea definitivă în Franţa, toate episoadele alcătuind, puse cap la cap, un bildungsroman. Vălul care acoperă, de regulă, sensibilele chestiuni legate de politică, religie şi istorie se ridică în cartea autoarei stabilite în Franţa pentru a face loc multor nuanţe de gri camuflate în imagini exclusiv alb/negru.

Dincolo de privirea de insider pe care o aruncă în „măruntaiele" unei lumi conflictuale, Persepolis (de)construieşte în cele aproape 400 de pagini o altă dimensiune familiarizată cu tabuul: condiţia femeii în lumea islamică. Fără să cadă în păcatul tezismului, Satrapi găseşte fomula perfectă între episoadele dramatice, umorul (de cele mai multe ori negru) şi analiza socială, fără să neglijeze ritmul poveştii.

Persepolis este autobioagrafia alb-negru a lui Marjane Satrapi, traversând graniţele dintre culturi cu luciditate şi simţul umorului.

Citiţi un fragment din Persepolis publicat în revista Dilemateca.

Inclus în toate listele de „lecturi obligatorii" când vine vorba de romane grafice, Persepolis s-a vândut în peste două milioane de exemplare şi a fost de mai multe ori premiat la prestigiosul Festival de Benzi Desenate de la Angoulême (Franţa), iar în Spania a fost recompensat pentru mesajul antifundamentalist. Transformat într-un lungmetraj de animaţie, ai cărui coregizori au fost chiar Satrapi şi artistul Vincent Paronnaud, Persepolis a primit în 2007 Premiul Juriului la Cannes, fiind nominalizat şi la Oscaruri.

Memoriile unei maturizări în Iranul revoluţionar, Persepolis aruncă o privire fără egal într-un mod de viaţă aproape necunoscut şi greu accesibil. Satrapi a ales să-şi spună remarcabila poveste într-o minunată carte de benzi desenate, unică şi indispensabilă. Îşi lasă o senzaţie ciudată, ca şi când ai citi un mesaj trimis într-o sticlă de un naufragiat.  Time

O carte de un farmec nebun. Vocea lui Satrapi, la fel ca şi grafica, nu fac decât să comunice, asemenea unei scrisori primite de la un prieten, un prieten minunat în cazul de faţă: onest, plin de voinţă, amuzant, tandru, impulsiv. La sfârşit, ţi-e greu să-ţi iei rămas bun.        The New York Times Book Review

Citiţi un fragment din Persepolis publicat în revista Tabu.

Vedeţi cum a fost lansarea lui Persepolis, pe VeiozaArte.

Citiţi interviul Alexandrei Olivotto cu Marjane Satrapi în Evenimentul Zilei.

Află mai multe despre carte de pe Bookaholic.